1.Ce este Sistemul APOLODOR?
APOLODOR este un sistem informatic integrat dezvoltat de Centrul National de Coordonare a Protectiei Infrastructurilor Critice, dezvoltat prin implementarea proiectului european „Asigurarea comunicării şi pregătirii unitare specifice protecţiei infrastructurii critice” – ROFSIP2016OS6A16P01, cofinanțat din Fondul pentru Securitate Internă – Instrumentul de sprijin financiar pentru cooperare polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor.
Sistemul este format dintr-o aplicație (Aplicație PlatfOrmă de tip e-Learning cu bibliOtecă Digitală și fOrum de schimb de bune pRactici) și echipamentele de resortul IT&C necesare.
Apolodor din Damasc, arhitectul Columnei lui Traian, în mai puțin de doi ani de zile, pe Dunărea de Jos, în apropiere de orașul Drobeta Turnu Severin, a construit între 103 - 105 î.e.n., Podul roman de la Drobeta Turnu Severin, una dintre cele mai grandioase construcții de acest gen din întreaga antichitate și probabil una dintre primele mari infrastructuri critice construite în spațiul Carpato-Danubiano-Pontic.
2.Care este obiectivul Sistemului APOLODOR ?
Îmbunătățirea nivelului de protecție a infrastructurilor critice naționale/europene prin pregătirea, instruirea și autorizarea personalului cu atribuții în domeniu precum și stimularea, promovarea și suportul schimbului de informații și cunoștințe în scopul diseminării bunelor practici în domeniul de referință.
3.Care este grupul țintă al sistemului APOLODOR?
- Ofițerii de legătură pentru securitate și personalul din cadrul compartimentelor specializare cu atribuții în domeniul protecției infrastructurilor critice din unități ale MAI cu atribuții în domeniul de referință.
- Ofițerii de legătură pentru securitate și personalul din compartimentele specializare cu atribuții în domeniul protecției infrastructurilor critice din cadrul autorităților publice responsabile (Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Sănătății, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, Ministerul Transporturilor, Ministerul Cercetării și Inovării, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Ministerul Energiei, Ministerul Economiei, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Agenția Spațială Română, Ministerul Afacerilor Interne).
- Ofițerii de legătură pentru securitate și personalul din compartimentele specializate cu atribuții în domeniul protecției infrastructurilor critice din cadrul proprietarilor / operatorilor / administratorilor de ICN/ICE.
4.Ce condiții trebuie îndeplinite pentru a avea acces la Sistemul APOLODOR?
Accesul în sistem este acordat de către unul dintre administratorii sistemului după completarea câmpurilor formularului de înregistrare din secțiunea ”ÎNREGISTREAZĂ-TE”. Pentru o mai bună înțelegere a aspectelor legate de accesul în sistem trebuie consultate secțiunile ”Politica de confidențialitate” și ”Termeni și condiții”.
5.Conformitatea cu strategia națională de protecție a infrastructurilor critice naționale / europene:
- Îmbunătățirea și dezvoltarea dialogului între toate structurile cu atribuții și responsabilități în domeniu prin realizarea parteneriatului între proprietarii, administratorii și/sau operatorii infrastructurilor critice, Guvern și societate, în vederea managementului eficient al riscurilor și asigurării unui răspuns adecvat în cazul perturbării sau distrugerii infrastructurilor critice (pct. 4.7, cap. 7 din anexa la HGR nr. 718 /2011);
- Realizarea unor "bănci de date" care să permită colectarea și prelucrarea datelor specifice domeniului infrastructurilor critice, precum și a studiilor de caz, manualelor de bune practici și lecțiilor învățate (pct. 3.4, cap. 7 din anexa la HGR nr. 718 /2011);
- În adoptarea procedurilor de implementare, monitorizare și evaluare, se vor avea în vedere următoarele coordonate:
a) umane - dezvoltarea și formarea profesională, prin profesionalizarea resurselor umane angrenate în procesul de identificare și protecție a infrastructurilor critice și prin stabilirea "nișelor" formative în scopul creării oportunităților de specializare în plan european, ceea ce poate plasa România în poziția de furnizor de pregătire în domeniu;
b) de cooperare între sfera publică și cea privată - care să asigure armonizarea măsurilor la nivel național, schimbul de expertiză și dezvoltarea cercetării și inovației în domeniu. (pct. 9 lit. c) și d) din anexa la HGR nr. 718 din 13 iulie 2011)
6.Conformitatea cu strategiile europene:
- Cetățenii, întreprinderile, guvernele și infrastructura critică trebuie să fie mai bine protejate împotriva infractorilor care profită de tehnologiile moderne (Cap. 2 din Comunicarea Comisiei COM(2010) 673 final - Strategia de securitate internă a UE în acțiune: cinci pași către o Europă mai sigură).
- UE ar trebui să continue să desemneze infrastructura critică și să elaboreze planuri de protejare a acelor active, inclusiv serviciile de transport și generarea și transmiterea de energie, care sunt esențiale pentru funcționarea societății și a economiei (Cap. 2, obiectiv nr. 2 din Comunicarea Comisiei COM(2010) 673 final - Strategia de securitate internă a UE în acțiune: cinci pași către o Europă mai sigură).
- Dezvoltarea, în continuare, a unor măsuri și instrumente inovatoare în vederea îmbunătățirii securității, inclusiv cea a infrastructurii critice, precum și a rezilienței rețelelor și a infrastructurii informaționale (Cap. 2, obiectiv nr. 3 din Comunicarea Comisiei COM(2010) 673 final - Strategia de securitate internă a UE în acțiune: cinci pași către o Europă mai sigură).
- UE ar trebui să consolideze în continuare gradul de pregătire pentru gestionarea crizelor în vederea unui răspuns al UE mai coerent și eficace la situațiile de criză cauzate de acte criminale, care afectează frontierele, securitatea publică și sistemele critice (Cap. 2 pct. 2.2 din Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la Agenda europeană privind securitatea).
- Protejarea infrastructurilor critice, precum infrastructura de transport, și a obiectivelor ușoare, de exemplu evenimente publice de masă, reprezintă adevărate provocări pentru autoritățile de asigurare a aplicării legii, autoritățile din domeniul sănătății publice și autoritățile de protecție civilă. UE și statele membre cooperează pentru a evalua riscurile și strategiile de reducere a riscurilor, pentru a identifica cele mai bune practici și a elabora orientări (Cap. 3 pct. 3.1 din Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la Agenda europeană privind securitatea).